Rolul momentului de debut al activitatii sexuale in etiopatogenia cervicitelor cronice si a neoplasmului de col uterin

E.Crauciuc
Clinica a-III-a Obstetrica-ginecologie
Spitalul Clinic de Obstetrica-ginecologie "Elena-Doamna" UMF "Gr.T.Popa" Iasi

Momentul de debut al activitatii sexuale se pare ca joaca un rol important in etiopatogenia cervicitelor cronice, aceasta afectiune fiind considerata un factor favorizant principal in dezvoltarea neoplaziilor cervicale. Din acest motiv, un studiu clinico-anamnestic si statistic cu privire la posibila implicare a momentului de debut al activitatii sexuale in etiopatogenia cervicitelor cronice este o incercare pentru elucidarea unor necunoscute.
Investigatia a fost efectuata pe parcursul a 5 ani. Grupele de varsta sunt cuprinse intre 15-24 ani. Au mai fost studiate: repartitia pe varste, numarul partenerilor, numarul raporturilor sexuale pe saptamana, in incercarea de a desprinde o concluzie pertinenta cu privire la una din posibilele cauze ale cervicitelor cronice.
In intervalul 1995-1999 au fost luate in evidenta 646 cazuri cu cervicite cronice. In urma studiului clinico-statistic cu privire la momentul de debut al activitatii sexuale s-au obtinut o serie de observatii interesante.
Grupele de varsta studiate (15-24 ani) au fost defalcate pe serii de un an. S-au obtinut urmatoarele :
pentru grupa sub 15 ani - 10 cazuri;
pentru grupa 16 ani - 30 cazuri;
pentru grupa 17 ani - 98 cazuri;
pentru grupa 18 ani - 102 cazuri;
pentru grupa 19 ani - 118 cazuri;
pentru grupa 20 ani - 127 cazuri;
pentru grupa 21 ani - 57 cazuri;
pentru grupa 22 ani - 36 cazuri;
pentru grupa 23 ani - 22 cazuri;
pentru grupa 24 ani - 12 cazuri;
pentru grupa peste 24 ani - 34 cazuri.
Incidenta crescuta a debutului vietii sexuale sistematice la pacientele luate in evidenta se gaseste intre 17si 21 ani, cu un maxim in jurul varstelor de 19-20 ani.
Un al doilea factor de risc este reprezentat de numarul partenerilor. Este citat in literatura riscul ce provine din intretinerea relatiilor sexuale cu mai multi parteneri. De aceea am considerat necesar sa facem acest studiu (transmiterea bolilor infectioase prin contact sexual este un element de necontestat, cu rol deosebit in producerea cervicitelor cronice, in special virale). Rezultatele obtinute arata:
49% din paciente au avut un singur partener;
24% din paciente au avut doi parteneri;
13% din paciente au avut trei parteneri;
14% din paciente au avut peste trei parteneri.
Se poate observa ca nu toate pacientele diagnosticate au avut mai multi parteneri, dar nu putem exclude faptul ca existenta a mai multi parteneri reprezinta un factor de risc. Numarul raporturilor sexuale saptamanale difera foarte mult de la cuplu la cuplu, in functie de varsta, zona geografica, religie, conceptii personale sau morala. Studiul efectuat pentru zona Moldovei arata ca cele mai multe paciente (366) au in medie 2 raporturi sexuale pe saptamana; in rest nu sunt diferen]e semnificative.
Daca luam in considerare ca media a 2 raporturi sexuale saptamanal reprezinta (dupa conceptiile sexologiei moderne) o activitate in cel mai bun caz mediocra, putem concluziona ca, in afara exceselor sau a abstinentei, numarul de raporturi sexuale nu influenteaza aparitia cervicitelor cronice.
Discutiile implica o serie de probleme. Inainte de varsta de 20 de ani mucoasa exocervicala nu este complet maturizata, posedand o sensibilitate marcata la inflamatii si infectii (cervicite acute sau cronice), favorizate si de actul sexual in sine; de asemenea, traumatismul sexual datorat necorespondetelor anatomice (trauma-tism fizic, excese sexuale), cat si datorita contaminarii cu diferiti agenti patogeni (virusuri, bacterii, paraziti, chlamidii, mycoplasme, ciuperci), la care se adauga (dupa unii autori) si incompatibilitatea spermatica, poate conduce la afectarea mucoasei exocervicale s i chiar endocervicale, la mentinerea unei stari de inflamatie cronica (exocervicite), cu erodari ale epiteliului normal, dar imatur si sensibil, si la reepitelizari, care, in cele mai multe cazuri, se produc necorespunzator.
Literatura de ultima ora sustine implicarea contaminarii cu HPV in etiologia a cel putin 90% din procesele neoplazice cervicale. De asemenea, se sustine ipoteza dupa care pacientele ce au debutat in viata sexuala inainte de 20 de ani reprezinta procentul majoritar din categoria celor contaminate cu HPV ( human papilloma virus), contaminarea fiind favorizata de lipsa de maturitate a epiteliului cervical, cat si de infectiile cronice persistente. Acest lot de paciente se pare ca au cea mai mare "sansa" sa dezvolte un neoplasm de col uterin (in ani de zile), mai ales daca se adauga o serie de factori favorizanti cum ar fi: numarul de sarcini, numarul nasterilor, avorturile, parteneri sexuali multipli, antecedente de boli transmisibile sexual, infectii cervico-vaginale cronice, igiena locala defectuoasa, carente alimentare, nivel socio-economic scazut, stari de imuno-depresie, tabagismul, contraceptivele orale, factori hormonali, factori genetici, patologia smegmei, factori spermatici, factori rasiali etc. toate favorizand instalarea prealabila a unei cervicite cronice.
Concluzionand, se poate observa ca incidenta crescuta a debutului vietii sexuale sistematice la pacientele luate in evidenta se gaseste intre 17 si 21 ani, cu un maxim in jurul varstelor de 19-20 ani; cresterea incidentei exocervicitelor la pacientele care au debutat in viata sexuala la peste 24 ani este o intrebare la care speram ca vom gasi un raspuns.
Este dificil sa apreciem de ce marea majoritate a pacientelor care au contractat o cervicita au un debut al vietii sexuale sistematice relativ normal (17-21 ani), iar cele care au un debut precoce (15 ani), sau tardiv (23-24 ani) reprezinta un lot relativ mic din totalul pacientelor luate in evidenta si diagnosticate. Se pare ca nu momentul debutului vietii sexuale ar fi factorul favorizant pentru exocervicite, ci chiar viata sexuala sistematica, cu toate riscurile ei (traumatice, infectioase, imunologice etc.).
BIBLIOGRAFIE
1. CRAUCIUC E. Factori etiopatogenici in cervicitele cronice. Studiu efectuat in zona Moldovei intre 1994-1997. The British Journal of Family Planning (ed. lb. rom.), 1998, 3, 4, pg.63-65.
2. CUZICK J., SASIENI P., SINGER A. - Risk factors for invasive cervix cancer in young women. European Journal of Cancer, 1996, 32A(5), 836-841.
3. EDEL D.A., van OS W.A. - Combined oral contraceptive and the risk of cervical cancer. Intern. Journal of Gynaecology & Obstetrics, 1997, 56(1), 57-58.
4. FOUQUET R., GAGE H. - Role of screening in reducing invasive cervical cancer registrations in England. Journal of Medical Screening, 1996, 3(2), 90-96.
5. FRAGA A., STENTELLA P., SPERA G., PACE S., CIPRIANO L., DI RUZZA D., VILLANI G., PACHI A. - Cervical intraepithelial neoplasia and bacterial vaginosis: correlation or risk factor? European Journal of Gynaecological Oncology, 1997, 18(1), 76-77.
6. KOJS Z., URBANSKI K., KAROLEWSKI M., KLIMEK M., PUDELEK J., REINFUSS M. - Cervix neoplasms in women younger than 36 years of age. Ginekologia Polska. 67(11):557-60, 1996 Nov.
7. MASHEH O. - Aspecte epidemiologice, clinice si morfologice in cervicitele cronice. Teza de doctorat. U.M.F. "Gr.T. Popa" Iasi, 1998.
8. MITCHELL H., MEDLEY G., GORDON I., GILES G. - Cervical cytology reported as negative and risk of adenocarcinoma of the cervix: no strong evidence of benefit. British Journal of Cancer. 71(4):894-7, 1995 Apr.
9. NAPOLES-SPRINGER A., PEREZ-STABLE E.J., WASHINGTON E. - Risk factors for invasive cervical cancer in Latino women. Journal of Medical Systems, 1996, 20(5), 277-293.
10. PANA S., PANA S.Jr. - Dictionar de Obstetrica si Ginecologie.Univers Enciclopedic, Cluj Napoca, 1995.
11. RADULESCU C. - Ginecologie vol. II. Ed. Med. Buc., 1995.
12. SCHIFFMAN M.H., BRINTON L.A. - The epidemiology of cervical carcinogenesis. Cancer, 1995, 76(10), 1888-1901.
13. STONE K.M., ZAIDI A., ROSERO-BIXBY L., OBERLE M.W., REYNOLDS G., LARSEN S., NAHMIAS A.J., LEE F.K., SCHANTER J., GUINAN M.E. - Sexual behavior, sexually transmitted diseases and risk of cervical cancer. Epidemiology, 1995, 6(4), 409-414.
14. URSIN G., PIKE M.K., PRESTON MARTIN S., d'ABLAING G. 3rd, PETERS R.K. - Sexual, reproductive and other risk factors for adenocarcinoma of the cervix: results from a population-based case-control study. Cancer Causes & Control, 1996, 7(3), 391-401.
15. ZHANG Z.F., GRAHAM S., YU S.Z., MARSHALL J., ZIELEZNY M., CHEN Y.X., SUN M., TANG S.L., LIAO C.S., XU J.L. - Trichomonas vaginalis and cervical cancer. A prospective study in China. Annals of Epidemiology, 1995, 5(4), 325-332.